O dietă plină de alimente foarte procesate, cu adaos de zaharuri și sare, a favorizat microbii intestinali legați de obezitate, boli de inimă și diabet.
Oamenii de știință știu că trilioanele de bacterii și alți microbi care trăiesc în intestinele noastre joacă un rol important în sănătate, influențând riscul de a dezvolta obezitate, boli de inimă, diabet de tip 2 și o gamă largă de alte afecțiuni. Dar acum, un nou studiu internațional de amploare a descoperit că compoziția acestor microorganisme, cunoscute în mod colectiv sub numele de microbiomul nostru, este în mare măsură modelată de ceea ce mâncăm.
Analizând dietele, sănătatea și microbiomii a peste o mie de persoane, cercetătorii au descoperit că o dietă bogată în alimente integrale și dense în nutrienți a favorizat dezvoltarea microbilor benefici care au promovat o stare de sănătate bună. Însă o dietă plină de alimente foarte procesate, cu adaos de zaharuri, sare și alți aditivi, a avut efectul opus, promovând microbi intestinali care au fost legați de o sănătate cardiovasculară și metabolică mai proastă.
Cercetătorii au descoperit că ceea ce mâncau oamenii avea un impact mai puternic asupra compoziției microbiomului lor decât genele lor. De asemenea, au descoperit că o varietate de alimente vegetale și animale au fost legate de un microbiom mai favorabil.
Un factor critic a fost dacă oamenii au consumat sau nu alimente foarte procesate. Persoanele care aveau tendința de a consuma alimente minim procesate, cum ar fi legumele, nucile, ouăle și fructele de mare, aveau mai multe șanse să găzduiască bacterii intestinale benefice. Pe de altă parte, consumul unor cantități mari de sucuri, băuturi îndulcite, pâine albă, cereale rafinate și carne procesată a fost asociat cu microbi legați de o sănătate metabolică precară.
„Se întoarce la vechiul mesaj de a mânca cât mai multe alimente integrale și neprocesate„, a declarat Dr. Sarah E. Berry, cercetător în domeniul nutriției la King’s College London și coautor al noului studiu, publicat în Nature Medicine. „Ceea ce arată această cercetare pentru prima dată este legătura dintre calitatea alimentelor pe care le consumăm, calitatea microbiomului nostru și, în cele din urmă, rezultatele noastre în materie de sănătate.”
Descoperirile ar putea într-o zi să ajute medicii și nutriționiștii să prevină sau poate chiar să trateze unele boli legate de alimentație, permițându-le să prescrie diete personalizate oamenilor pe baza compoziției unice a microbiomului lor și a altor factori.
Multe studii sugerează că nu există o dietă unică care să funcționeze pentru toată lumea. Noul studiu, de exemplu, a constatat că, deși unele alimente sunt chiar fiind ele BIO, ( cum ofera vestitul magazin online Vegis.ro ), în general, mai bune pentru sănătate decât altele, persoane diferite ar putea avea răspunsuri metabolice extrem de diferite la aceleași alimente, mediate în parte de tipurile de microbi care locuiesc în intestinele lor.
Ca tot am mentionat de Vegis, nu uita sa verifici si cele mai nou Voucher Vegis pe Crazy-Deals.ro, innainte de a face cumparaturi online pentru a te bucura de toate reducerile disponibile.
„Ceea ce am descoperit în studiul nostru a fost că aceeași dietă la două persoane diferite nu duce la același microbiom și nu duce la același răspuns metabolic„, a declarat Dr. Andrew T. Chan, coautor al studiului și profesor de medicină la Harvard Medical School și Massachusetts General Hospital. „Există o mulțime de variații„.
Noile descoperiri provin dintr-un studiu internațional de nutriție personalizată numit Predict, care este cel mai mare proiect de cercetare din lume conceput pentru a analiza răspunsurile individuale la alimente. Început în 2018 de către epidemiologul britanic Tim Spector, studiul a urmărit peste 1.100 de adulți în mare parte sănătoși din Statele Unite și Marea Britanie, inclusiv sute de gemeni identici și neidentici.
Cercetătorii au colectat date despre o gamă largă de factori care influențează metabolismul și riscul de îmbolnăvire. Ei au analizat dietele, microbiomul și grăsimea corporală a participanților. Au prelevat probe de sânge înainte și după mese pentru a le examina nivelul de zahăr din sânge, hormoni, colesterol și inflamații. Le-au monitorizat somnul și activitatea fizică. Și timp de două săptămâni i-au pus să poarte monitoare de glucoză continue care le urmăreau răspunsurile glicemiei la diferite mese.
Cercetătorii au fost surprinși să descopere că genetica a jucat doar un rol minor în modelarea microbiomului unei persoane. S-a constatat că gemenii identici aveau în comun doar 34% din aceiași microbi intestinali, în timp ce persoanele care nu aveau nicio legătură de rudenie aveau în comun aproximativ 30% din aceiași microbi. Compoziția microbiomului fiecărei persoane părea, în schimb, să fie determinată mai mult de ceea ce mâncau, iar tipurile de microbi din intestinele lor au jucat un rol important în sănătatea lor metabolică.
Cercetătorii au identificat grupuri de așa-numiți microbi intestinali buni, care erau mai frecvente la persoanele care aveau o dietă diversă, bogată în plante bogate în fibre – cum ar fi spanacul, broccoli, roșiile, nucile și semințele – precum și alimente de origine animală minim procesate, cum ar fi peștele și iaurtul gras. De asemenea, au găsit grupuri de gândaci intestinali „răi” care erau comune la persoanele care consumau în mod regulat alimente foarte procesate. Un numitor comun între alimentele puternic procesate este faptul că acestea tind să conțină foarte puține fibre, un macronutrient care ajută la hrănirea microbilor buni din intestin, au spus cercetătorii.
Printre tulpinile „bune” de microbi intestinali se numărau Prevotella copri și Blastocystis, ambele fiind asociate cu niveluri mai scăzute de grăsime viscerală, cea care se acumulează în jurul organelor interne și care crește riscul de boli de inimă. De asemenea, acești microbi păreau să îmbunătățească controlul glicemiei, un indicator al riscului de diabet. Alți microbi benefici au fost asociați cu o inflamație redusă și cu vârfuri mai mici ale nivelului de grăsimi și colesterol din sânge după mese, toate acestea având un rol în sănătatea cardiovasculară.
Noul studiu a fost finanțat și susținut de Zoe Global, o companie de științe medicale, precum și de Wellcome Trust, o organizație non-profit britanică, și de mai multe grupuri de sănătate publică.
Dr. Berry a declarat că rezultatele sugerează că, prin analizarea profilurilor microbiomului, se pot identifica persoanele cu risc ridicat de a dezvolta boli metabolice și se poate interveni din timp. Ea și colegii săi planifică acum un studiu clinic care va testa dacă spunându-le oamenilor să schimbe anumite alimente din dieta lor poate modifica nivelurile de microbi buni și răi din intestinele lor și, ulterior, să le îmbunătățească sănătatea.
„Credem că există o mulțime de schimbări mici pe care oamenii le pot face și care pot avea un impact mare asupra sănătății lor, care ar putea fi mediate prin intermediul microbiomului”, a spus ea.
