Pardoseala industrială este un element indispensabil pentru orice atelier meșteșugăresc, hală, clădire industrială sau orice spațiu folosit pentru stocare, producție sau industrie. O să aveţi o viaţă mult mai uşoară dacă spaţiul de lucru va avea o pardoseală tare, dreaptă, netedă şi durabilă. Este foarte important să înțelegeți bine lucrurile despre care vom vorbi în continuare, aşa că am să-mi dau tot interesul să vă susțin explicația cu imagini, desene, schițe etc. O să fie o serie lungă cu zece părți pe care o voi prezenta într-o ordine relevantă.

Această serie de articole o să vă ofere destule informații cât să puteți să bugetați, predimensionați și să construiți propria pardoseală industrială. Dacă înțelegeți și respectați toate regulile de aici, atunci rezultatul obținut o să poată să fie destul de bun chiar de la prima încercare. O să fie nevoie să vă întoarceți la anumite părți ale seriei pe măsură ce vă faceți planul pentru propria hală și propria pardoseală industrială. Sunt multe informații de reținut și doar repetiția vă va ajuta să le fixați corespunzător.

1.0 – Cât de groasă trebuie să fie o pardoseală industrială

Unul din cei mai importanți pași este să dimensionăm corect grosimea plăcii de beton armat. Noi urmărim o rigiditate cât mai mare a produsului final. Dacă placa este prea subțire, ea se va mişca sub acţiunea forțelor mecanice. Acest lucru o să însemne că durata de viaţă a întregii pardoseli va fi mică, dar şi aspectul pe durata de exploatare va fi unul nedorit. Este bine să punem o cantitate de beton şi de oţel, bine raportate una la alta. Nici prea mult beton şi nici prea mult oţel. După grosimea de 60 de cm, acest raport se va schimba, oțelul sub formă de armătură va fi parțial înlocuit cu şufe capabile de mari tensiuni.

Cu alte cuvinte, se trece la tehnici de armare prin post-tensionare pentru a minimaliza cantitatea de beton turnată. Probabil vă întrebați de ce. Betonul cu grosimi mari are unele probleme cu hidratarea, sau altfel spus cu întăritul. Vom vorbi despre elemente foarte groase de beton altădată, pentru că sunt multe de spus. Deocamdată, pentru că majoritatea lucrărilor au plăci de pardoseală sub 60 de cm grosime, vom păstra raportul pomenit mai sus. Acest raport va însemna că vom avea aproximativ 1% din volumul plăcii din armătură de oţel.

O să pară puțin, dar dacă poziționezi corect armătura, nu vei avea nevoie de mai mult. Apoi, întotdeauna vom avea sol foarte bine compactat şi întărit sub această pardoseală, niciodată nu vom avea goluri sau cavități sub ea. Dacă avem găuri şi cavități, atunci nu îi mai spunem pardoseală peste umplutură, ci îi spunem planșeu. În acel caz lucrurile se complică şi tot ce spun eu aici încetează să mai fie valabil. Revenind, solul se compactează cu pietriș şi se numește pernă de pietriş. Această pernă de pietriş este folosită sub fundaţii în general.

1.1. Grosimea minimă a unei pardoseli industriale

Grosimea minimă pentru o pardoseală industrială este de 150 mm. Să nu turnați o placă mai subţire pentru că o grosime mai mică nu poate acomoda două rânduri de armătură a câte două direcţii de bare fiecare. Placa este supusă la încărcări mecanice şi de pe o parte şi pe de altă parte. În partea de sus, adică partea interioară a halei, ea este supusă încărcărilor concentrate. Pe partea inferioară, cea în contact cu solul, ea va fi supusă unei presiuni distribuite sub un coeficient K, pe o oarecare suprafaţa de contact cu solul.

Cu cât placa este mai groasă, cu atât coeficientul K este mai avantajos şi bucata de beton flexează mai puţin cu fiecare ciclu încărcare-descărcare. Evident acest K depinde de substrat şi de reacţia lui, dar îl lăsăm pe K în pace ca altfel risc să transform articolul într-un manual. Aici voi presupune că solul este destul de bun pentru a amplasa pardoseala peste perna de pietriș. În situaţia în care solul nu este destul de bun pentru a amplasa o pernă de pietriș, atunci se poate trece la micropilonare.

Pe partea superioară a plăcii putem avea încărcări precum roata TIR-ului, piciorul unui utilaj care apasă cu zeci de tone şi vibrează sau impactul unei bucăţi de oţel scăpat de pe un raft înalt, etc. Pentru a combate crăparea necontrolată a suprafeţei vom avea şanţuri de control ale crăpăturilor. Despre şanţurile de control o să vorbim la punctul 3.o, momentan suntem la punctul 1.1. Vreau să înţelegeţi că grosimea plăcii de beton este strâns legată de distanţa între şanţurile de control. Însă și raportul ăsta are limitele lui.

1.2 Ce legătură are pardoseala de beton armat cu fundația clădirii

Aceste pardoseli de beton armat elicopterizat sunt amplasate în clădiri. Citiți cu atenție acest subpunct, pentru că această greșeală se face aprope tot timpul de constructorii neprofesioniști sau de beneficiari. Este așa de importantă încât am scris un articol separat care explică pas cu pas Interacțiunea între fundație, stâlp și placa elicopterizată de beton. Pardoseala de beton este susținută de perna de pietriș pentru a limita flambajul ei, dar ea se va sprijinii pe aceeași fundație ca și stâlpii sau pereții construcției.

Uneori aceste fundații sunt izolate, alteori ele sunt continue, dar forța cu care placa de beton acționează asupra solului este limitată de fundație. Perna de pietriș nu este capabilă să susțină toată greutatea plăcii și încărcările de pe ea. Dacă nu sprijinim pardoseala de beton pe fundație, atunci tasarea solului de sub pardoseala de beton, va deplasa placa independent de clădire. Am văzut un Italia un caz în care stâlpul a fost fundat bine, dar pardoseala nu interacționa deloc cu fundația stâlpului.

Pardoseala de beton s-a scufundat într-o parte și s-a ridicat în altă parte. Pardoseala de beton armat elicopterizat avea așa de multe fisuri încât nu mai puteai merge cu liza încărcată pe ea. Clădirea avea structura de rezistență pe stâlpi portanți, cu fundații izolate sub ei. Fundația fragmentată se mișca într-o direcție, iar stâlpii stăteau pe loc. Exista o fisură într-o parte a halei și un beton îngrămădit într-o altă parte a halei. Pardoseala nu se putea agăța de nimic stabil și aluneca treptat în direcția în care solul se tasa.

1.3 Ce legătură are pardoseala de beton armat cu canalizarea, racordurile și branșamentele clădirii

Absolut nicio legătură!

1.4 Cum calculăm grosimea betonului la pardoseala industrială

O să folosim o metodă improvizată pentru că metoda adevărată depinde de o ecuaţie destul de complexă care include: rezistenţa betonului, încărcarea într-un anumit punct maxim al betonului, dacă avem sau nu centură armată pe marginea întregii turnări de beton, coeficientul K menţionat mai sus, încărcări permanente pe aceeaşi placă, vârsta betonului, coeficientul de degradare în timp în contextul duratei medii de exploatare a plăcii de beton ,etc.

Deci complicat, de aceea am să scutesc zeci de pagini de explicaţii şi am să vă spun o măsură babească pe nume 30. Adică latura cea mai mare a ochiului marcat de şanţurile de control în milimetri, împărţit la 30 ne va indica grosimea minimă în milimetri a grosimii plăcii. De exemplu dacă avem distanţa maximă între șanțurile de control de 5000 de mm, că toţi vor să o împingă la maxim, atunci vom avea (5000/30) mm, rezultatul fiind 167 de mm grosime. Grosimea plăcii bine calculată, ne ajută să avem un ochi de beton care nu se crapă.

Ochiul reprezintă betonul marcat de şanţurile de control despre care vom vorbi. Cu cât placa de beton este mai subţire, dar nu sub 150 de mm, cu atât şanţurile de control vor fi mai dese, fiind necesară formarea unor ochiul mai mici. În concluzie, cu cât grosimea este mai mare cu atât mai bine. Dacă bugetul îţi permite să torni o placă de beton mai groasă decât ai nevoie eu recomand să o faci. Mișcarea asta va putea compensa pentru sumedenia de greșeli pe care le vei face până la final.

1.5 Inserţiile în grosimea plăcii de beton armat

Înainte de turnare, dar după ce am armat, este bine să facem inserţiile. Aceste inserţii sunt ţevi, ancore, găuri, etc. Şi este întotdeauna recomandat să faci instalarea cablurilor şi a ţevilor înainte să torni placa de beton. Uneori nu o să poţi anticipa toate aceste nevoi, dar orice efort ajută. Spun asta pentru că noi am calculat o placă plină şi solidă. Dacă după calculul de mai sus începi să ciurui placa cu găuri de trecere sau găuri pentru ancoraje în pardoseală, atunci lucrurile se schimbă. Aceste găuri introduc puncte de slăbiciune în masa betonului şi este nevoie de o compensare a lor cu armătură sau supradimensionare a grosimii.

Dacă întâi turnăm betonul și apoi realizăm că am uitat de scurgeri și de cablurile electrice, atunci acest proiect o sa devină enorm de scump instant. În cel mai bun caz, nu este economic sau convenabil. Stabilirea corectă a ordinii este foarte importantă. Am scris un articol care se numește echivalarea structurală a inserțiilor de oțel în betonul armat. Vă recomand să îl citiți pentru că prinde foarte bine la acest punct în discuție. O să vă ajute să salvați niște bani, dar și să aveți o placă bine gândită de la început.

În acest fel se salvează o grămadă de bani. Cel mai simplu fel de a face acest lucru este să echivalaţi unele bare de armătură cu tuburi din oțel. Acest lucru nu funcţionează întotdeauna pentru că traiectoria armăturii nu coincide perfect cu cea a traseului electric. Pe de altă parte, ancorele cu filet care sunt ancorate în masa betonului pot acţiona ca distanţieri. Atenţie totuşi la tipul de oţel din care sunt făcute aceste inserții.

Ce valoare aduce pardoseala unei hale?

Construcția acestei pardoseli industriale îi oferă o valoare foarte mare unui imobil industrial. Am văzut situații în care o hală a fost cumpărată la preţ mare şi apoi dărâmată şi reconstruită. Singurul motiv pentru care ea a avut acel preţ este că avea o placă peste sol foarte bine turnată şi finisată. Aceste plăci sunt scumpe şi este destul de greu să găseşti firme care ştiu cu adevărat cum să o construiască corect. O perdoseală industrială din beton armat, care a fost bine dimensionată, gandită cu inserțiile necesare, turnată corect și finisată corespunzător, poate valora mai mult decât o hală.

Vreau să considerăm pentru un moment că nu am avea o pardoseală de beton în hală. Atunci ce am avea? Probabil că am avea prefabricate armate de beton sau biscuiți prefabricați din beton nearmat. Banuiesc că cea mai nefericită situație am avea doar perna de pietriș pe pământul bătătorit. Noroiul sau praful ar fi veșnic prezente. Probabilitatea de a căra obiecte grele nu ar exista fără un motostivuitor, iar termoizolația ar fi relativă, indiferent cum construiești hala și ce tip de termoizolație utilizezi pentru anvelopare.

Acest element constructiv alături de altele vor creşte valoare construcţiei, dar și confortul când lucrezi în acea hală. În opinia mea, pardoseala ar fi mai prioritară decât construcția grupurilor sanitare. Acea problemă o poți rezolva cu niște toalete ecologice, dar pardoseala de beton este uneori indispensabilă. Pardoseala industrială de beton, podul rulant, dimensionarea şi orientarea corectă a terenului, existența grupurilor sanitare şi a spațiilor de birouri, pot face ca o hală să coste de zece ori mai mult decât o hală fără acestea.

Concluzia părții întâi și direcția în care ne îndreptăm

Motivul pentru care scriu această serie este că doresc să explic cum se construiește un spațiu de producție. Dezvoltatea seriei se desfășoară în paralel cu seria Cum să construiești o hală. Odată ce terminăm aceste două serii vom trece la rețelele, instalațiile și utilajele pe care le găsim în hală. Evident că pentru fiecare discuție în parte vom avea o altă serie. Când descriu acești pași mă asigur că seriile se leagă între ele, ca și cum aș descrie o situație reală ce poate fi urmată. Vor exista link-uri înainte și înapoi între aceste serii pentru a face clar fiecare detaliu în parte.

Lasă un comentariu